Una calda, una rece cu derutatul HiQ Mihai Sturzu

Si altele

Ganduri amestecate, vesti bune si vesti proaste de dupa locale

28/09/2020

Branduri care sustin prezenta la votul din 26 mai 2019

24/05/2019

Update: am scris si un articol despre intalnirea cu Mihai Sturzu, dupa articolul de mai jos, ca raspuns la invitatie la drept la replica. Se poate citi aici. 

Aseara, cand am inceput sa scriu, pusesem titlul “Deputatul Hi-Q Mihai Sturzu e ca Bergenbier”, pentru ca ambii incearca sa para cool, sa se implice in campanii care “dau bine” pentru populatie, pe TV si presa online (prietenii stiu de ce, cupa bergenbier, legea voluntariatului), dar cand esti mai atent la ce se intampla si intri in contact cu “produsul” iti dai seama ca, desi, se agita mult, fac proiecte si campanii, au oameni care lucreaza cu si pentru ei, la final, sunt tot niste mizerii produse de calitate inferioara, dar cu bugete de marketing.

Aia calda.

De la distanta, Mihai Sturzu pare genul ala de politician tanar, aproape carismatic, care a renuntat la gasca mea nu poate sa stea o cariera intergalactica locala de cantaret, ca sa se implice in viata politica, sa faca propuneri si legi mai bune, utile pentru cei care l-au votat. Tot de la distanta, pare un tip care se tine de treaba, s-a implicat activ in legea voluntariatului (in parteneriat cu ONG-urile, care se tot chinuiau de cativa ani la proiect), are o gramada de initiative care suna bine din titlu (ok, poate nu si declararea zilei de 19 februarie – ” Ziua Brancusi ” ca sarbatoare nationala). De curand, a lansat si un proiect de crowdlegislating, prin care oricine are o idee de lege care strange 1000 de like-uri poate ajunge la o discutie cu deputatul, in vederea unei analize initiale, prin care se poate stabili utilitatea propunerii. O initiativa de aplaudat si urmarit cu interes, indiferent de cine a venit cu ideea de proiect online si l-a scos pe el in fata, ca mascota.

Aia rece

Totul pare ok pana cand faci doi pasi in spate, te uiti mai atent si incerci sa intri in contact cu produsul. Si atunci pui mana pe bere, o gusti, si-ti dai seama ca are gust de sosete nespalate. Sau apa clocita, indoita cu amidon expirat. Acum si cu lamaie.

Cam la fel si in cazul lui Mihai Sturzu. Desi n-am avut ocazia sa ciocnim o bere, l-am vazut de cateva ori la TV sau pe interneti. Ultima data a fost aseara, la DIGI24, cand a fost invitat sa confirme teoria ca politicienii romani sunt foarte capabili sa se faca singuri de ras, daca li se da un microfon si indeajuns de multa atentie.

Mi-au atras atentia 2 chestiuni.

Prima.

Pe langa gargara de rigoare si avalansa de cuvinte de umplutura, a inceput sa-si planga de mila la TV, ca el e doar un deputat tanar si inocent, aterizat intr-o gasca de corupti, de ale caror imbarligaturi afla si el abia acum, cu ocazia DNA si a dosarelor lui Sebastian Ghita. Ce surpriza, nici usturoi n-a mancat, nici gura nu-i miroase, el isi facea treaba linistit, in partidul de fosile, in universul lui paralel in care e  deputat, purtator de cuvant si presedinte de organizatie de tineret, dar habar nu avea ce invarteli se intampla in jurul lui. Rusine coruptilor care se ascund de el, sa fie arsi pe rugul DNA-ului, asa ca cum merita, daca sunt dovezi ca sunt corupti! (citat aproximativ).

A doua, cea mai tare.

Inca n-a aparut inregistrarea emisiunii de la ora 21, dar domnul Misu se apuca la un moment dat sa se planga la Digi24 ca abia traieste de la un salariu la altul, ca are credite, ca luna asta n-a incasat nimic, ca era coada la casierie, ca el nu are alte afaceri care sa-i aduca bani, asa ca se bazeaza doar pe salariul de deputat. Probabil de asta a si votat PRO pensiile speciale pentru parlamentari, ca sa aiba o batranete linistita, fara grijile si neajunsurile unui tanar derutat deputat.

Aproape ca-mi venea sa-l imprumut cu 10 lei, sa-si cumpere niste covrigi, dar i-am cautat declaratia de avere si i-am pus stampila de ipocrit.

Nu stiu ce parere au altii de treaba asta, dar daca un deputat se plange ca abia se descurca sa traiasca de la un salariu la altul, in conditiile in care are salariu de 1100 de euro pe luna, diurne, benzina, cazarea si alte servicii/cheltuieli asigurate, 2 apartamente in Brasov, unul in Ramnicu Valcea, o casa in Valcea, jumatate de apartament in Bucuresti, 112.495 mii de lei in banca, 2 imprumuturi date de 19.000 dolari (ok, si un credit de 100.000 franci elvetieni, ca tot romanu’), poate ca nu e cea mai potrivita persoana sa conduca o bicicleta, daramite un sistem de crowdlegislating sau proiecte de lege cu impact la nivel national, care ii afecteaza pe altii.

 

Update: am scris si un articol despre intalnirea cu Mihai Sturzu, dupa articolul de mai jos, ca raspuns la invitatie la drept la replica. Se poate citi aici.