‘The Lion King’ is the first blockbuster movie made entirely in Virtual Reality, blending traditional live-action filmmaking techniques and state-of-the-art VR tools.”
Citatul de mai sus defineste cam tot ce trebuie sa stii despre film.
E greu sa gasesti ceva de reprosat noului Lion King. Disney a atins perfectiunea in ceea ce presupune domeniul animatiilor digitale, fiecare pixel e mai mult ca perfect, fiecare detaliu, fiecare fir de par, fiecare picatura de apa sau miscare de aripi este incredibil de bine realizata, sunt momente in care uiti ca esti la o animatie creata 100% in realitate virtuala si ai impresia ca filmarea s-a petrecut in jungla, cu niste drone si animale foarte bine antrenate.
VR Headsets pentru actori, filmari 360, mini studiouri special create pentru scene de realitate virtuala, tone de CGI la nivel de vrajitorie digitala, ingredientele unui “multi-player VR film-making game” (citat din regizorul Jon Favreau).
Alte cifre si detalii despre tehnologia din Lion King, mai jos.
Documentarea pentru acest remake de live-action i-a purtat pe 13 membri cheie ai echipei de producție într-o călătorie de două săptămâni într-un safari din Kenya, unde au putut observa în voie felul în care trăiesc leii. Aici s-a folosit aproape o tonă de echipament pentru a captura peste 12 TB de fotografii. Au fost implicați șase fotografi și patru cameramani, care au făcut peste 240.000 de fotografii și peste 7.000 de clipuri video, călătorind pentru asta aproape 18.000 de kilometri.
Organizarea producției a presupus o lume nouă creată pe computer. Universul acesta se întinde pe 150 de kilometri pătrați, iar în momentele cheie 102 artiști și coordonatori s-au aflat pe platourile de filmare. Producția a presupus 66 de locații de filmare, crearea de 25 de specii unice de copaci, a 49 de plante unice, a 18 feluri de iarbă. Pentru asta, de-a lungul filmărilor, au fost implicați 130 de animatori din 30 de țări, care au lucrat în Londra, Los Angeles și Bangalore, creând 86 de personaje unice pentru film.
Producția a presupus folosirea, ca timp, a 478 de ani de unități de procesare. Practic, dacă ar fi existat o singură unitate, filmul ar fi fost gata în anul 2495. Pentru a reda cât mai autentic peisajul african, au fost simulate peste 100 de milioane de fire de nisip și folosiți 1085 de gândaci în 628 de cadre, din cei peste 670.000 de gândaci creați pe calculator.
Unui animator îi ia aproape 8 ore să simuleze o blană de leu, iar unele personaje au avut nevoie de peste 70.000 de rotunjimi simulate pentru a le reda mișcările coamei.
Iar pentru a randa această mega producție a fot nevoie de o adevărată uzină de randare, cu peste 15.000 de unități. A durat aproape 60 de ore, în medie, pentru a randa un singur frame la calitatea finală. Pentru a randa întregul film la calitatea finală ar fi fost nevoie de 20.929.080 de ore, ceea ce i-ar lua unui singur computer 2.389 de ani.
Bonus suprinzator pentru mine: vocea papagalului ii apartine lui John Oliver, unul din comediantii/prezentatorii/posesorii de sarcasm pe care ii admir.
Bonus 2, pentru fani: vocea lui Beyonce atribuita lui Nala, partenera lui Simba.
De saptamana asta la toate CinemaCity-urile din toata tara, deja pe locul 1 in box office.