Intrebari si raspunsuri despre Legea Voluntariatului

Si altele

Trimite-ma la Bacau, la munca, pe santierul BigBuild!

18/07/2016

“Let’s Do It, Romania!” are nevoie de ajutor pentru aplicatia care curata Romania de deseuri

18/05/2015

Un scurt interviu cu Anca Nastase, Director Executiv Federatia VOLUM, initiator si promotor al noii Legi a Voluntariatului in Romania, lege care va intra in vigoare in curand.

Pentru ca am facut si fac in continuare voluntariat, am profitat de faptul ca ne cunoastem de mult timp si mi-am permis sa ii adresez acum cateva zile, cateva intrebari pe care le aveam eu in legatura aceasta initiativa si drumul de la o idee cu potential pana la adoptarea unei legi, in Parlamentul Romaniei.

Buna Anca, felicitari tie si echipei care a lucrat la Legea Voluntariatului, recent votata si adoptata de Parlament!

De cine si ce anume are nevoie o idee de lege pentru a deveni lege adoptata ? Care sunt pasii, pe cine trebuie sa implici sau sa convingi ?

In primul rand, trebuie sa cunosti foarte bine cauza – adica sa ai expertiza. Trebuie sa ai date concrete, cifre, istoric si argumente clare pentru care vrei sa produci o schimbare legislativa. Raspunsurile trebuie sa le ai mereu la indemana, la fel si prezentarea clara a ceea ce faci. Apoi, trebuie sa ai curaj – curaj sa pornesti la drumul unei schimbari legislative in Romania, curaj sa lucrezi cu institutiile publice, cu mediul politic si tot ce inseamna acest proces, cu oportunitati si provocari.

Un al treilea ingredient este legitimitatea – atunci cand mergi sa discuti sau sa negociezi cu institutiile publice,  trebuie sa explici pe cine reprezinti, ce legitimitate ai ca reprezentant, ca voce comuna si – foarte important – cine a fost consultat pentru acea schimbare legislativa. E foarte important ca orice astfel de schimbare sa fie asumata social, persoanele sau organizatiile de orice fel care sunt direct vizate de schimbare sa fie intrebate si sa li se ceara opinia pe tema respectiva.

Nr 4 – trebuie sa-ti faci temele cu privire la oamenii si institutiile cu care interactionezi. Sa stii ce agende institutionale au, ce prioritati, ce implicare si ce rol au. Fie ca vorbim de ministere, agentii sau deputati, fiecare functioneaza intr-un mecanism public, si fiecare are rolul sau. Trebuie sa intrebi, si sa-ti faci temele

si ultimul pas – perseverenta. Sa insisti, sa mergi mai departe ori de cate ori intalnesti blocaje, sa fii destul de motivat de cauza ta incat sa continui. Sa fii mereu focusat pe solutii, si sa fii dispus sa continui indiferent de cat de mult dureaza procesul sau de cate obstacole birocratice trebuie sa depasesti.

Cam atat… :)

Care au fost cele mai importante momente ale proiectului (milestones) ?

Primul moment important a fost decizia ca legea trebuie schimbata. Existau multe lacune ce trebuiau acoperite in domeniu, si era nevoie de niste prevederi europene la care sa aderam cu totii. Al doilea punct a fost finalizarea dupa 3 ani a procesului de consultari publice derulate de sau in parteneriat cu Federatia VOLUM – dupa mai bine de 500 de reprezentanti ai ONG-urilor, companiilor si institutiilor publice, intalniri fata in fata sau online, feedback strans din toata tara. Punctul 3 a fost intrarea in procedura palamentara din septembrie 2014, adoptarea de Senat in februarie 2014 si de catre Camera Deputatilor in mai 2014. Urmeaza promulgarea de catre Presedintele Romaniei si publicarea in Monitorul Oficial. Legea intra in vigoare la 30 zile de la acest ultim pas.

Cat a durat tot procesul, de la idee la proiect de lege si lege adoptata ?

Intre 2010 si 2012 au fost 3 ani de dezbateri publice, in 2013 am inceput procesul de advocacy si in mai 2014 legea a fost votata in plenul Camerei Deputatilor. Deci 4 ani si jumatate, de la idee la finalizarea procesului si adoptarea legii.

Care au fost principalele piedici in realizarea proiectului de lege (daca au fost piedici, am citit ca au fost 302 voturi impotriva, doar 2 voturi impotriva si o abtinere) ?

Cred ca cea mai mare provocare a fost incercarea de a intelege si flexibiliza procesul, adica birocratia si oamenii. Cele 2 sectoare – cel neguvernamental si cel public – lucreaza foate diferit, au modalitati de interactiune si prioritizare foarte diferite. Trebuie sa ai deschiderea sa intelegi, ca ONG-ist, felul in care functioneaza institutiile publice, sistemul lor de referinta, si cum ajungi sa dialoghezi si sa lucrezi cu ele. Trebuie sa te adaptezi modului lor de a lua decizii, sa intelegi ca ei sunt decidentii finali, si ca trebuie sa-i convigi ca meriti sa te asculte.

In tot acest proces am inteles ca daca cineva nu-ti raspunde, nu inseamna ca nu vrea sa te ajute sau sa se implice, ci inseamna ca prioritatea ta nu este inca prioritatea respectivei persoane. Si rolul meu a fost acela de transforma prioritatea numita voluntariat, printre prioritatile lor.

Care sunt cele mai importante aspecte si beneficii pe care le-a stabilit aceasta lege a voluntariatului ?

Principala miza a fost recunoasterea voluntariatului ca experienta profesionala, la angajare. Practic, organizatiile devin mai imputernicite, trebuie sa devina mai profesioniste cand vine vorba de voluntari si gestionarea lor. Conditia acestui amendament este ca perioada de voluntariat sa fie in domeniul studiilor absolvite. Legea prevede de asemenea un certificat de voluntariat, care e de fapt un certificat de abilitati dobandite prin voluntariat. In 2011, Anul European al Voluntariatului a existat un grup de lucru dedicat realizarii acestui tip de certificare. S-au identificat astfel 8 domenii de competente cheie din Cadrul National al Calificarilor si Cadrul European al Calificarilor care vor fi folosite la certificare.

Dupa intrarea in vigoare a legii, Federatia VOLUM prin cele 62 de ONGuri membre, impreuna cu partenerii sai (ONG-uri si instituti publice) va pilota timp de 6 luni un tip certificat, care apoi va fi promovat ca exemplu de buna practica standardizat la nivel national. Vom lucra strans si cu angajatorii pentru a putea lega certificarea de piata muncii.

Ce subiecte ai fi vrut sa mai apara in legea voluntariatului, dar au picat la vot/dezbateri sau n-au fost luate in considerare de la inceput?

Am introdus toate modificarile pe care ni le-am propus. Ele au suferit modificari de terminologie juridica, dar amendamentele in sine au ramas toate.

Cui se adreseaza legea voluntariatului  (Sau ce categorii de voluntariat sunt incluse/acceptate in lege) ?

Legea Voluntariatului se adreseaza voluntarilor si organizatiilor fara scop patrimonial din Romania – adica ONG-uri si institutii publice (doar acestea pot desfasura activitati de voluntariat). Voluntariatul este o activitate desfasurata in beneficiul comunitatii in toate domeniile de activitate, in afara orelor de program si nu substituie munca platita. Este o activitate neremunerata, dar care presupune costuri de implementare din partea organizatiei-gazda. Contractul de voluntariat nu substituie contractul de munca, iar voluntariatul nu trebuie confundat cu internship-ul (care are loc de obicei in companii private, si este destinat exclusiv formarii profesionale a tanarului implicat in activitate) sau practica studenteasca (care e obligatorie pentru finalizarea studiilor superioare, si e reglementata de Legea Educatiei Nationale).

Primii care vor beneficia de pe urma legii sunt tinerii, pentru ca vor putea cuantifica si demonstra acele softskills pe care le dobandesc in timpul activitatii de voluntariat – lucru in echipa, abilitati de leadership, comunicare, vorbire in public, abilitati antreprenoriale, etc.

Cum sunt  (daca sunt) reglementate diferentele dintre voluntariatul neplatit (mai ales cel la nivel de ONG-uri studentesti) si voluntariatul platit  (ONG-urile care au angajati) ?

Nu exista voluntari platiti, voluntariatul fiind o activitate neremunerata, dar care presupune costuri. ONG-uri au angajati la fel ca orice alta companie sau institutie publica. Exista ONG-uri in Romania care au zeci sau chiar sute de angajati. Fara angajati, nu ar putea exista o munca profesionista in ONG-uri. Voluntariatul este doar o parte din ce inseamna sa fii ONG-ist. Voluntarii sunt implicati in diferite proiecte sau programe externe ale organizatiei.

Care sunt pasii urmatori ?

Urmeaza 6 luni de pilotare cu ONG-uri din intreaga tara pentru certificarea abilitatilor, timp in care VOLUM va lucra la o platforma nationala de certificare. Practic, certificarea va fi de tip youthpass. Vom organiza in toamna la Bucuresti si un seminar international unde vom aduce experti din alte state membre UE unde functioneaza deja recunoasterea abilitatilor dobandite prin voluntariat pe piata muncii, pentru a putea prelua exemple de buna practica. Ne propunem un mod de lucru cat mai incluziv, in care sa aducem la aceeasi masa ONG-uri, institutii publice si angajatori pentru a putea implementa cat mai bine sistemul in Romania.

Vom lucra strans cu partenerii nostri institutionali – Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Educatiei Nationale, ANPCDEFP si Reprezentanta Comisiei Europene la Bucuresti.

Vrem de asemenea sa promovam partea de advocacy si influentare a politicilor publice in domeniul voluntariatului ca exemplu de buna practica de colaborare intre ONG-uri si institutii publice din Romania. Ne dorim foarte tare sa aratam ca se poate, daca ai expertiza, curaj, perseverenta si daca esti dispus sa intelegi felul in care functioneaza deciziile in institutiile publice din Romania. Colaborarea, dialogul si flexibilitatea in gandire sunt intotdeauna cheia.