Home / Filme / Impresii despre “Marti dupa Craciun”

Impresii despre “Marti dupa Craciun”

Prima data l-am vazut la invitatia Cristinei Bazavan, dupa mult timp si auto-embargo personal acordat  filmelor romanesti. Recunosc ca nu m-as fi dus la  “Marti, dupa Craciun” daca n-ar fi venit ca recomandare din partea Cristinei, pentru ca eu am de mult timp o mare antipatie fata de filmele romanesti de dupa ’89.

A doua oara l-am vazut aseara la HBO, doar inceputul, dupa care am schimbat pe alte canale, pe motiv de  “l-am mai vazut o data”

Ce urmeaza e un draft nepublicat la timp, si impresii de la prima vizionare  …

Asa ca m-am dus la filmul asta pregatit sa plec dupa jumatate de ora daca vad macar o scena cu fosti comunisti, mucegai. jeg, tigani, coruptie sau spagi, cersetori sau puscariasi analfabeti. N-a fost sa fie.

N-am inteles deloc rolul scenelor de nuditate (gratuita?) de la inceputul filmului. Practic, filmul a inceput cu doi sani. Niste sani mici, ca doar e film romanesc, buget limitat si n-au fost bani de silicoane. Si un el deasupra, pe la 35-40 de ani, insurat, cu nevasta si copil acasa.  Scena clasica intre doi amanti, mi-am zis, mai sunt 10 minute pana la fix, ma  ridic si plec.

Si totusi am ramas pana la final, pentru ca m-a prins. “Marti, dupa Craciun” e filmat atat de bine, incat iti da senzatia ca esti acolo, intr-un colt al camerei, sau la 10 metri langa actori, pe strada. Atat de real.  La un moment dat, aveam senzatia ca pot sa ma ridic, sa fac doi pasi catre Paul, Mara si Mimi Branescu, si sa ma prezint : “Auras, de dupa camera de filmat. Incantat de cunostinta”

Filmul dureaza o ora jumatate. Timp in care am fost cand plictisit de conversatiile banale, cand surprins de realismul fazelor, cand pus pe ganduri de modul in care se derula povestea omului pus sa aleaga intre viata linistita de familie, dar lipsita sentimente alaturi de sotie, sau nebunia unei noi iubiri.

“Marti, dupa Craciun” nu e un film pentru oricine. Nu e pentru amatorii de Silvester Stallone si expandabili, Gechi Cian sau Vandam. Nici pentru amatorii de filme americane de duzina, cu glume reciclate si 3D-uri . E un film care te face sa te gandesti cateva zile dupa vizionare pe bune. Pentru ca o situatie sau alegere similara se poate oricand, oricui. Eu inca nu mi-am dat seama daca as vrea sa fiu sau nu, vreodata, in situatia lui Paul …
Update: Nu vreau sa fiu in situatia lui Paul. Prefer varianta clasica, fara amanta :D

 

Citeste si asta

„Christopher Robin şi Winnie de Pluş” e de fapt un film pentru adultii care sufera de burnout

L-am vazut saptamana trecuta, mai degraba din nostalgie, curios sa vad daca continuarea animatiei din …

4 comentarii

  1. Faza că majoritatea scenelor sunt filmate cu o cameră fixă, de parcă au pus camera într-un colț, au zis “Motor” și și-au văzut de treaba cu altceva nu te-a deranjat? Nici faptul că se apelează prea mult la nuditate, nu numai la început, dar și faza cu tunsul – tipul nu se putea tunde decât în costumul lui Adam? Sau că reacția nevestei înșelate e așa de înțelegătoare – veridicitate, pe naiba!

    • Baai…aia cu tunsul in fundul gol mi s-a parut si mie suspect. dar na … poate avea omul nevoie de bani, si a renuntat la frizer, haine si par direct in fata oglinzii, ca e mai ieftin :P
      Nevasta si copilul mi s-au parut cei mai buni actori :)

Comentezi ?