3 filme pe scurt: Marilyn Monroe, Star Wars 3D si Habemus Papam

Un fel de lista cu ce filme mai vazut eu in ultima perioada si care n-au meritat sa scriu un articol separat despre ele.

“O saptamana cu Marilyn” Monroe e cam singurul film mai interesant din toata lista asta si singurul dupa care nu-mi pare rau ca l-am vazut. Pe scurt, un film despre ce i se poate intampla unui asistent de productie dintr-un studio de film din Anglia, in momentul in care Marilyn Monroe, cea mai faimoasa actrita din toate timpurile, vine sa joace “The Prince and the Showgirl”, în regia lui Laurence Olivier.

Tipul, Colin Clark (care seamana cu Andrei Leonte de la X Factor, doar ca are foarte multi pistrui), trece de la stadiul de baiat bun la toate la confidentul celei mai frumoase femei din lume. O femeie orgolioasa, capricioasa, confuza, zapacita, copilaroasa, foarte ne-punctuala, dopata la maxim cu pastile, dar totusi, o actrita unica si foarte naturala, din momentul in care isi recapata increderea in sine.

Citatul din film care defineste practic toata nebunia din jurul lui Marilyn: “E cea mai buna bucatica din lume. Cu asa sani trebuie sa faci niste concesii”

Fanii Harry Potter pot sa o vada si pe Emma Watson cateva minute pe acolo, pe la garderoba.

Star Wars 3D. E un fel de ciorba reincalzita. Practic s-a luat primul episod din seria Star Wars – Amenintarea fantomei – s-a scris cu creionul pe el “3D” si s-a trimis la cinematografe. In afara de 2-3 secvente scurte, singurul efect 3D care e cu adevarat 3D e … subtitrarea! Fara efecte spectaculoase, fara ceva in plus, fara mari diferente fata de original. Ce mi s-a parut mie cu adevarat interesant au fost doua lucruri:

1. Cam toate cliseele din filme care mi se par mie ultra-plictisitoare si extra-folosite sunt in filmul asta. Diferenta majora e ca replicile astea erau inca din 1999, cand probabil erau ceva nou. Si totusi, inca le mai vedem prin filmele astea noi, chiar si dupa 12 de ani

2. Super grafica pentru un film de acum 12 de ani. Am vazut filme mai prost facute in ultimii ani, filme care nici macar nu se ridica la jumatate din calitatea celor din “Star Wars”.

Daca esti fan Star Wars e doar o ocazie sa mai vezi inca o data acelasi film, de data asta pe un ecran mai mare. Tot pentru fani, la Grand Cinema Digiplex din Băneasa Shopping City a avut loc festivalul „Razboiul Stelelor“, o idee care mi-a placut.

Habemus Papam. De mult nu m-am mai plictisit asa tare la un film. O porcarie cu popi catolici care trebuie sa-si aleaga un papa, il aleg, iar papa ales o ia subit pe aratura, are un atac de panica, isi pierde memoria si dorinta de a accepta rolul de sef al Vaticanului, ii obliga pe toti ceilalti cardinali sa stea inchisi in palatul papal timp de cateva saptamani. Un film care e plictisitor si daca te uiti la el cu 2 x la viteza de playback (am incercat asta). Au bosorogii astia din film un talent sa vorbeasca atat de rar incat am impresia ca e un film care e facut special sa te adoarma.

E atat de  lipsit de continut incat lipsesc pana si discutiile despre bla bla-urile bisericesti cu puterea rugaciunii, importanta bisericii sau despre cati credinciosi ard lumanarea degeaba  in fiecare zi. Pacat ca a fost gandit ca drama (pe unde se ascunde drama aia nu mi-am dat seama, e doar un mos senil cu cipilica pe cap), era un subiect atat de bun de facut misto-uri (mai ales la partea in care popii invata sa joace volei).

Sa mai zic inca o data ca e un film FOARTE PLICTISITOR ? E atat de prost incat nici nu dau link spre trailer. Sa spun si cum se termina ?